Daniel Șendre despre „Răul pe care ți l-au făcut jurnaliștii”

Și despre răul pe care continuă să și-l facă, de fapt, chiar și lor

Am postat într-o zi pe Facebook sponsorii echipelor din Premier League, invitându-mi prietenii să numere câte case de pariuri se regăsesc în listă. Erau nouă, deci aproape jumătate din campionat.

N-a durat mult până când unul dintre ei s-a arătat convins că meciurile dintre West Ham și Huddersfield, ambele sponsorizate de case de pariuri, evident, „o să fie ori 1 pauza / 2 final, ori 7+”.

I-am răspuns ca „McDonalds” a sponsorizat Olimpiade, iar Nadia a făcut reclamă la margarină, deci principiile nu au nici o legătura cu banii, e business și atît, restul se petrece în capetele noastre, dar nu l-am convins. Atunci am realizat încă o dată răul pe care anumiți jurnaliști i l-au făcut.

Oare cum s-or petrece lucrurile în mintea prietenului meu de pe Facebook și a celorlalți convinși că idolii din presă au dreptate atunci cînd văd blaturi peste tot, deși nu oferă nici un argument serios!?

Vine CEO de la Betway în ziua meciului cu Burnley, îl trage de o parte pe Slaven Bilici de la West Ham și îi zice:

– Uite ce, Slaven, am vorbit deja cu cei din conducere, azi trebuie să pierdeți meciul. Dar obligatoriu trebuie să conduceți la pauză, OK? Altfel nu virăm tranșa a doua din contractul de sponsorizare.

Iar Bilici se înroșește la față, transpiră, își trece mâinile prin părul proaspăt implantat, înjură, apoi își zice: „Bă, asta e, ce să fac, trebuie să ne luăm salariul”, după care răspunde:

– OK, presidente! Dar băieții de la Burnley știu?
– Dada, că deja ne-am înțeles cu sponsorul lor, asta trebuie să fie desfășurarea!

Așa!? Haideți, fuguța la Biblia lui Declan Hill, poate găsiți răspunsul acolo!

Atenție, însă, nu spun că în fotbal nu mai există interese, aranjamente, escroci și blaturi, au existat dintotdeuna, spun doar că în pădure nu cresc numai uscături!

Ce nu realizează mulți dintre cei care urmăresc sportul este că le-au permis prea ușor anumitor jurnaliști să le întunece mințile și să le confiște pasiunea. Din momentul în care s-au lăsat pradă scenariilor bolnave, ei au încetat să mai urmărească un meci cu plăcerea împătimitului de fotbal – ei acum se uită la fotbal doar pentru a-și valida teoriile conspirației, teorii implantate în mințile lor de iresponsabilii care au pus umărul serios chiar la distrugerea fotbalului din România. Cînd ești setat să vezi numai blaturi, evaziuni, înțelegeri și hoții peste tot, cînd nu ești capabil să scoți în evidență decît lucrurile negative din sportul acesta minunat, n-ai cum să sfîrșești decît prin a-l distruge. Distrugi fotbalul și mânjești nume care i-au făcut cinste. Asta se întâmpla atunci când, din nefericire, alături de colegii din haită te numești „presă” și ai atâta putere pe care o folosești eronat.

Evident că nu știu cît la sută li se datorează pustiul, dar știu sigur că alaturi de Sandu, Dragomir, Pădureanu sau Gigi, jurnaliștii au și ei un procent, garantat.

Atrage presa de azi oamenii spre stadion?

„Dobrin are o nonșalanţă care farmecă. Dacă vreţi, el este un Crai de Curte Veche care se decide să coboare de pe un ring de rock, pentru a aduce în memorie valsul, fracul şi crinolina. Acest crai descins pe un ring de rock este și un gentleman al gazonului. El nu știe să lovească. El nu știe să-şi frângă linia printr-un efort inestetic.”

Cu asta am rămas de la Ioan Chirilă peste timpuri despre Dobrin, nu cu câte sticle de vin bea înaintea unui meci cu FC Bihor!

Și cu discuțiile dintre Cătalin Hîldan și impresar, din arhivele „FootballLeaks”, despre cum să evite fiscul, dezvăluite măiestru și subversiv de Fănuș Neagu:

„Dar mai presus de orice iubea fotbalul, vuietul mulțimilor umplând stadioanele și răscolind sufletul. În iarba lor se simțea frumos ca un zeu, iar salciile din Parcul Dinamo se împleteau pentru el în șuvițe de cântec.”

Oamenii ăștia, sportivi și jurnaliști deopotrivă, au transformat pe vremuri rugina în smarald, umplând stadioanele acelea urâte împreună, în timp ce acum colegii mai tineri strâmba deontologic din nas, de la masa presei de pe vreo arenă modernă.

Nu, vă rog, nu dați ochii peste cap și nici nu-mi vorbiți despre menirea presei, stabiliți mai bine, în sinea voastră, măsura în care suntem vinovați pentru că azi, în România, nu mai vindem nici ziare, nu mai facem nici trafic!

West Ham – Huddersfield s-a terminat 2-0.

Comentarii

DISTRIBUIȚI
Daniel Șendre

Fost jurnalist la Gazeta Sporturilor şi colaborator al Academiei Caţavencu, cu o experienţă acumulată în presă de peste 10 ani, experienţă pe care o pun acum în slujba cititorilor BlitzNews Magazine. Cu responsabilitate şi drag.