OPINIE Daniel Șendre. Vrem o țară ca afară, dar să nu se schimbe nimic! „România tatuată și cu plete a senatorului Goțiu”

Nimic nu mă distrează mai tare decât momentele în care încă un român interpretează democrația așa cum vrea el. Azi, cazul elevului Tudor Helgiu, dintr-a zecea, de la o școală din Cluj.

Pe scurt, Tudor a fost trimis marți acasă de directorul liceului Greco-Catolic unde învață, pentru că are părul prea lung. Prea lung înseamnă plete.

Evident că adolescentul, provenit dintr-o familie autentică de daci, a considerat asta un abuz și a făcut tot ce îi stă în putință să devină vedetă. Nu-l condamn, aud că este un copil isteț și bun, care e normal să înțeleagă lumea conform vârstei lui. Nu-i condamn nici măcar pe părinți, care au citit undeva, probabil, că e bine să-ți susții copilul indiferent de situație. Îi condamn însă pe toți cei care le cântă în strună, începând de la oamenii de radio „mișto”, trecând pe la nu știu ce fundații ale părinților fudui și încheind cu parlamentarii care vor să schimbe legi, cum este somnorosul senator Goțiu.

Toti aceștia ar trebui să fi înțeles până la vârsta pe care o afișează în pașapoarte că democrația nu trebuie interpetată de fiecare în felul lui. Noi, românii, am contorsionat conceptul în asemenea hal, am dat cu el în atâtea garduri, încât uneori stau și mă întreb dacă democrația chiar ne face bine. Poate suntem și noi la fel ca națiunile arabe, care nu pot avansa decât într-un anumit sistem, mai știi!? Uitați-vă numai la haosul și măcelul declanșate printre ele de statele vestice cu „Primăvara Arabă”!

Dar să nu divagăm prea mult și să revenim la susținătorii lui Tudor, adică la românii care vor o țară ca afară, practic.

O țară ca afară, dar să nu se schimbe nimic, bănuiesc! Pentru că dacă s-ar schimba, nu ne-ar mai plăcea, sigur!

În Marea Britanie, spre exemplu, patria democrației, deși nu există un cod scris în legătură cu tunsorile, elevii sunt trimiși frecvent acasă doar dacă directorul școlii consideră că părul unuia dintre ei e mai lung în față sau mai scurt în părți decât e normal.

Și ce e „normal” el decide, ca lider al acelei instituții. Este asta democrație? Chiar vor dacii să fie și în România la fel? Piei, drace!

Tot în țara asta de afară, elevii nu pot lipsi de la școală când vor. Acumulezi câteva absențe nejustificate, ești exmatriculat fără discuție. Altfel spus, un părinte nu îi poate motiva absența unui elev, cum se întâmplă într-o veselie în România. La noi, dacă părinții decid să-și ia copilul într-o vacanță peste Ocean în plin trimestru, nu e nici un fel de problemă, se poate. În UK nu, acolo părinții își programează concediile în funcție de vacanțele copiilor. E asta democrație? Libertate? Chiar vrem să ne decidă și nouă profesorii concediile? Din nou, piei, drace!

Deși a fost trimis marți acasă, directorul a dat românește înapoi, iar Elevul Tudor dintr-a zecea a revenit triumfal miercuri la școală: „Regula nu are niciun rost, nu mai suntem pe vremea comunismului, când băieţii erau obligaţi să se tunda”, a declarat, cu emfază. Este, măăă, ce băiat cool e el, primul adolescent al țării cu plete!

FIECARE ȘCOALĂ CU SENATORUL EI

Nu vreau să-i dau lecții lui Tudor, ci doar să îl ajut să vadă lucrurile și altfel. Democrația îi permite, într-adevăr, să poarte părul așa cum le place lui și părinților, dar tot democratia îi permite și directorului să păstreze o anumită conduita în școală. Fiecare instituție de învățământ cu directorul și conduita ei. Dreptul elevului aici înseamnă că poate alege oricând alta.

Tudor nu are decat 16 ani, Revoluția a fost acum 27, deci știe despre comunism doar ce i-au transmis părinții, probabil. Comunismul pentru el nu înseamnă decât posibilitatea ca cineva să îi interzică să fluiere în biserică atunci când are el chef. Comunismul pentru Tudor înseamnă Marea Britanie, Germania sau Franța, practic, unde școlile au cod vestimentar strict și unde directorii pot decide de capul lor dacă un elev are părul prea scurt sau prea lung.

Și unde părinții, într-o majoritate covârșitoare, gândesc așa:

„Regulile în privința uniformei sau tunsorii îi fac pe toți egali, ceea ce înseamnă ceartă mai puțină dimineața acasă și mai puține șicane la școală. Nu condamn școlile pentru că sunt STRICTE în acest sens”

Don Walker, tatăl britanic a doi copii, elevi.

Se poate mai comunist decât asta? În lumea liberă? Anul de grație 2017 S 8?

Sigur că se poate, lucrurile în afară sunt chiar mai grave decât credeam!

Tudor se plânge că a fost trimis acasă. Floare la ureche! În UK, pe lângă faptul că nu pot reveni la școală decât tunși, până atunci acumulând absențe care le atrag automat exmatricularea, unii dintre ei sunt închiși în laboratorul școlii între anumite ore, zilnic, până cand le crește părul la dimensiunea pe care directorul o consideră normală. Găsiți cazuri în ziare.

Acum puneți asta în balanță cu ce zice Tudor despre lungimea părului său – „trăsătura a personalității de care nimeni nu e normal să se atingă” – și gândiți-vă bine! Chiar vrem o țară ca afară? Nu mai bine păstrăm noi România la nivelul de înțelegere al unui copil de clasa a zecea?

Domnu’ Goțiu! Alooo, domnu’ Goțiiiiiuuu, ridicați puțin capul! Și pentru dvs este întrebarea.

Domnu’ Goțiiiiiuuu !!!

Comentarii

DISTRIBUIȚI
Daniel Șendre

Fost jurnalist la Gazeta Sporturilor şi colaborator al Academiei Caţavencu, cu o experienţă acumulată în presă de peste 10 ani, experienţă pe care o pun acum în slujba cititorilor BlitzNews Magazine. Cu responsabilitate şi drag.